Mont-Oriol este o poveste de dragoste neimplinita. O imagine a societatii franceze a secolului XIX, in care gona dupa bani nu tine cont de sentimente. Mi-a placut foarte mult cum Maupassant prezinta evolutia personajului principal feminin, Christiane de la o tanara casatorita cu un evreu mai invarsta decat ea, si fata de care nu nutrea sentimente de iubire ci doar acele sentimente de datorie ca sotie fata de sot, la o femeie care se arunca in mrejele pasiunii urmand sa cunosca toate inaltarile si caderile dragostei. Pana la urma Mont-Oriol este o poveste trista in care niciun personaj nu se implineste, poate cu exceptia lui Andermatt, care in goana dupa bani si ignoranta fata de sotie se crede un om bogat cu mostenitori.
